hello@verticaladvertising.ro

Miraj și dependență

Miraj și dependență

21 noiembrie

Deschide orizonturi. Aduce emoție. Stârnește curiozitatea. Bucură. Întristează. Îngrozește. Răspândește strălucire. Creează dependență. Televiziunea. Un întreg univers ce-și dezleagă misterele printr-o simplă apăsare de buton. Din fața ecranului, lumea pare altfel. Orice lucru, ușor de atins. Lumi la care ai acces. Informații care te fac mai puternic. Curiozități care îți incită simțurile.

Televiziunea a devenit un fenomen. Atât de puternic, că a ajuns să ne fure bucăți prețioase din viață. Să facă să ne coordonăm activitățile în funcție de programul de la televizor. Uităm de lectură, de prieteni, de ieșit în aer liber și ne lăsăm cuprinși în mrejele filmelor, a emisiunilor de divertisment sau a știrilor. Televiziunea este o armă. Un instrument de manipulare, pe de o parte De informare. De divertisment, pe de altă parte. Reprezintă, de fapt, o etapă importantă prin care mapamondul a trecut.

Setea de informație

Cutia mare, greoaie, pe care așterneam mileuri croșetate, arareori era în centrul atenției noastre. Cele 2-3 ore de program, seara, nu făceau din televizor un punct central al casei. Aviditatea de informație ne-o satisfăceam din lectură. Din discuții, din ascultarea radioului. A trebuit să treacă ani buni și răzmelițe peste noi ca televizorul, televiziunea în sine, să îți tragă toată seva, toată forța din însăși disperarea noastră după imagini. După informații de tot felul. După acele lucruri pe care nu le-am avut nicicum, dar după care tânjeam asiduu. Poate tocmai de aceea a devenit și atât de puternică. Iar lumea i-a consacrat chiar o zi în care să o sărbătorească. 21 noiembrie. Ziua mondială a televiziunii. Ziua care, de mai bine de 30 de ani, poartă numele unei fenomen.

În 1996, prin Rezoluția 51/205 din 17 decembrie, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a decis să proclame această dată drept Ziua mondială a televiziunii, recunoscând, astfel, influența tot mai mare a televiziunii asupra procesului decizional, precum și rolul pe care acest mijloc de comunicare îl joacă în viața noastră. Televiziunea aduce în atenția publicului larg atât conflictele și amenințările la adresa păcii și a securității, cât și alte aspecte esențiale, inclusiv problemele economice și sociale. Ziua mondială a televiziunii nu este atât o celebrare a instrumentului în sine, ci mai degrabă a filosofiei pe care televiziunea o reprezintă. În lumea contemporană, televiziunea este un simbol al comunicării și al globalizării.

Nu am să uit niciodată seara în care tatăl meu a așezat pe măsuța joasă, din dormitor, un televizor color. O cutie minunată, din care oamenii căpătaseră chip. Ochii, culoare. Zâmbetele, farmec. Primul film pe care l-am văzut a fost cu Peter O’Tool. Prea puțin am reținut din el. Mă fascinau culorile, peisajele. Descopeream o lume, pe care mi-o cream doar atunci când citeam cărți. Televizorul însă trebuie dat cu porția. În reprize mici și nu tocmai dese. Programele cernute asemenea  făinei de neghină. Televiziunea poate să deșteaptă. Dar poate să facă și ravagii, dacă nu este bine ținut în frâu fluxul informațiilor și numărul de vizionări.

Apariția televiziunii trebuie să ne facă recunoscători pe de o parte, pentru că:

  • Ne-a deschis noi orizonturi
  • Ne arată lumea
  • Ne descifrează sensuri
  • Ne arata ascunzișurile din spatele unor fapte, ale unor instituții, ale unor oameni ce ar trebui să ne fie lideri
  • Ne dă o stare de bine
  • Ne aduce mai aproape de lumi, pe care nu le-am putea altfel explora
  • Ne ține conectați cu evenimentele majore ale omenirii
  • Ne spune în timp real care este mersul lumii
  • Ne avertizează, ne pune la adăpost, ne pune pe gânduri, ne instruiește
  • Ne oferă trăire prin procură

Televiziunea poate însă fi, pe cât de benefică, pe atât de periculoasă:

  • Te face leneș. Poți ajunge să trândăvești în fața televizorului, fără ca măcar să merite acel program tv
  • Preiei informații de-a gata, care ajung să îți anihileze propria-ți capacitate de a selecta informații, de a le digera și de a le înțelege
  • Te poate influența negativ
  • Te agită, îți poate crea stări de angoasă, de depresie
  • Poate denatura sensul informațiilor transmise

Oricum ar fi, televiziunea a pătruns în viața noastră ca o bucurie. Ca o reușită a modernității în fața tradiționalului. Ca pe o cale către cunoaștere, care ațâță curiozitatea și trezește simțurile. Luat în doze mici, cu moderație, poate fi considerat moment bun de relaxare. Nu lăsați însă să vă acapareze cu totul! Și nu uitați, o carte, un spectacol, o ieșire în natură vă pot spune întotdeauna, cu mult mai multă forță, care sunt cu adevărat misterele lumii ce trebuie descoperite.

Carmen Pârvu