hello@verticaladvertising.ro

Kissing day

Kissing day

Jurământul dintre două inimi

Un sărut poate traversa mări și țări. Poate transcende anotimpuri, vremuri, obiceiuri. Poate fi pur și inocent, ca un copil abia născut. Ori misterios. Înecat în sentimente contradictorii, care sperie, incită, înfierbântă sau dezgustă. Un sărut este asemenea unei cărți, pe care o poți citi la nesfârșit, dar care îți oferă finaluri diferite. Calde și blânde ori încâlcite și dureroase.

Astăzi este ziua internațională a sărutului. Este o zi ce marchează importanța ce a căpătat-o un gest, ce pare atât de simplu și de banal. În realitate, consistența lui nu este nici pe departe anostă și de nebăgat în seamă.  Este asemenea lavei unui vulcan. Esenței unui parfum. Clocotul unei lacrimi. Bătăile unei inimi. Un sărut, ca o viață ce palpită. El înglobează o mare de impulsuri prin neuroni și eliberează un amestec de hormoni: oxitocina, care mediază relațiile sociale, dopamina stimulează dorința și serotonină, care contribuie la o stare de bine și fericire. De asemenea, sărutul reduce nivelul cortizolului (hormon al stresului), tensiunea arterială, îmbunătățește sistemul imunitar și reacțiile alergice.

Cu amintirea unui sărut poți să dansezi. Poți să supraviețuiești. Poți să prinzi curaj. Poți să râzi. Să crezi. Și să speri.  El a inspirat oamenii de rând, dar și mari artiști. În el și-au pus puterea creatoare maeștri ce au făcut istorie. Ce au prins în sufletul creației lor însemnătatea unui sărut. Bucuria. Deznădejdea.

Sărutul ce a făcut istorie

A fost nevoie de un astfel de sărut ca o fotografie să devină celebră. Alfred Eisenstaedt a surprins magistral fericirea, exuberanța, bucuria eliberării unui tânăr, ce a îmbrățișat o tânără, sărutând-o, nu dintr-o patimă carnală, nici dintr-o iubire regăsită. Ci pur și simplu ca simbol al unei victorii. Nu întâmplător, autorul a intitulat fotografia ”Ziua Victoriei în Times Square”, și a fost publicată în revista ”Life”. Un marinar sărutând o femeie îmbrăcată în rochie albă în timpul manifestărilor legate de capitularea Japoniei după Al Doilea Război Mondial. Scena s-a petrecut în Times Square din New York. Femeia fost sărutată de un marinar pe care nu îl cunoștea și a descris acel sărut ca pe un act de bucurie al marinarului care nu trebuie să se mai întoarcă să lupte în Pacific.

Sărutul, ca manifestare culturală, a îmbrăcat multe forme. Pictorii, sculptorii, poeții și fotografii și-au folosit imaginația pentru a transpune sărutul în artă. Definit ca simbol al vieții, al iubirii reînnoite, al erotismului sau al intimității, sărutul în artă vorbește despre dragoste. Și nu numai. Poate însemna act de violență, în timp ce alții îl vad ca pe o poezie. Ca pe o romanță. O diversitate de înțelesuri, de vibrații, din care au ieșit creații ce ne spun povești de dor, pătimașe, de încrâncenare sau de visare. De contopire a unuia cu celălalt. De frumos. De uniune pe viață.

Arta dintr-o alipire

Constantin Brâncuși a exprimat această formă a afecțiunii umane în seria de sculpturi ”Sărutul”, precum și în lucrarea monumentală ”Poarta sărutului”. În pictură, sărutul a fost imortalizat, printre alții, de către Francesco Hayez (1859), Gustav Klimt (1908), Edvard Munch (1897), Pablo Picasso, Marc Chagall, Rene Magritte, Roy Lichtenstein sau Banksy.

Primul sărut, prima flacără în inimă, primii fluturi în stomac. Ca o briză revenitoare. Te aduce la viață. Sărutul acesta are marele merit de a te face să te simți viu. Iar alăturarea asta a buzelor nu este întâmplătoare. Ea aduce împreună suflete ce altfel ar putea pieri. Ea strânge în ea esența lumii. Iubirea.

Oamenii au început să-l studieze. Ca pe un fenomen pus la microscop. Au ajuns la concluzia că:

  1. În medie, petrecem două săptămâni din viețile noastre sărutându-ne. Sau, altfel spus: puse cap la cap, toate săruturile din viața unui “om obișnuit”, se întind pe o perioadă de 336 de ore.
  2. Un sărut mediu are ca efect arderea a până la 3 calorii, în timp ce un sărut pasional poate arde până la 26 de calorii.
  3. Sărutul franțuzesc implică 34 de mușchi faciali diferiți, astfel că, se spune că previne formarea ridurilor.
  4. Primul sărut din istoria cinematografieia fost filmat în 1896 de către William Heise pentru Thomas Edison, iar primul sărut franțuzesc din istoria cinematografiei a fost filmat abia în 1961, în filmul Splendoare în iarbă.
  5. Există o știință care studiază sărutul. Iar această știință se numește filematologie.
  6.  Buzele sunt de 100 de ori mai sensibile decât buricele degetelor.
  7. Românii sunt cei care au împărțit pentru prima dată sărutul pe categorii: Osculum – sărutul pe obraz, Basium – sărutul pe buze și Savolium – sărutul pasional.
  8. Cel mai lung sărut din lume a durat 31 de ore, 30 de minute și 30 de secunde. Un record mondial stabilit între 5 și 6 iulie 2005, la Londra.
  9. În secolul 16, în Napoli, Italia, sărutul era interzis, iar pedeapsa pentru nerespectarea acestui lucru era moartea.
  10.  În statul Iowa, bărbații care au mustață nu au voie să își sărute soțiile în public.
  11. Sărutul ne face pieleamai frumoasă, ajută circulația sângelui, previne apariția cariilor și poate chiar să vindece durerile de cap.
  12. Oamenii din Egiptul Antic se sărutau cu nasurile, ei nu-și foloseau buzele.

Sărutul nu are definiție. El e făcut din simțire, împlinind miracolul cel mai mare al lumii: nemurirea sufletelor ce se iubesc.

 ”Cum s-a întâmplat ca buzele lor să se împreuneze? Cum se întâmplă că păsările cântă, zăpada se topește, trandafirul își deschide floarea, iar răsăritul strălucește în spatele trunchiurilor întunecate ale copacilor la întâlnirea vibrantă a unui deal ? Un sărut, și totul își găsește răspuns”. Victor Hugo

Carmen Pârvu